CONSILIUL LEGISLATIV
Aviz nr. 574 / 2015
AVIZ
referitor la propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondență a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate
Analizând propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondență a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.B203 din 7.05.2015,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și al art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:
1. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal referitor la exprimarea opțiunii de vot prin corespondență, ca modalitate alternativă de exercitare a dreptului la vot, pe lângă cea constând în votarea în cadrul secțiilor de votare, în scopul înlesnirii posibilității de participare la alegeri a cetățenilor.
Prin conținutul său normativ, proiectul face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73 alin.(3) lit.a) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1), prima Cameră sesizată este Senatul.
2. Precizăm că o propunere legislativă având același obiect de reglementare și conținut similar a fost avizată de Consiliul Legislativ cu Aviz nr.1197 din 29 octombrie 2013, fiind respinsă de Senat la data de 9 decembrie 2014, iar o altă propunere legislativă, avizată de Consiliul Legislativ cu Aviz nr.1193 din 21 octombrie 2014, se află în procedură legislativă.
De asemenea, alte două propuneri legislative, una având ca obiect de reglementare organizarea și desfășurarea votului prin corespondență al cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate, iar alta, organizarea și desfășurarea votului electronic au fost transmise spre avizare Consiliului Legislativ cu adresele nr.204 și 205 din 7.05.2015.
Pentru o mai bună sistematizare a conținutului normativ al actului, sugerăm ca aceste propuneri legislative să fie dezbătute concomitent, soluțiile legislative propuse urmând să fie corelate între ele.
3. Având în vedere implicațiile pe care le va genera adoptarea propunerii legislative asupra bugetului de stat, devin incidente prevederile art.111 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora solicitarea unei informări din partea Guvernului este obligatorie.
De asemenea, sunt incidente prevederile art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, fiind obligatoriu ca în cuprinsul propunerii legislative să se prevadă mijloacele necesare pentru acoperirea sporului de cheltuieli bugetare.
4. Ca observație de ordin general asupra soluțiilor preconizate, subliniem că, potrivit art.6 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă.
De asemenea, soluțiile pe care le cuprinde noua reglementare trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne.
În concordanță cu aceste deziderate, dispozițiile art.31 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, impun ca instrumentul de motivare să prezinte cerințele care reclamă intervenția normativă cu referire specială la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare, principiile de bază și finalitatea reglementării propuse, cu evidențierea elementelor noi și să cuprindă secțiuni distincte privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat, impactul asupra sistemului juridic, subliniind implicațiile asupra legislației în vigoare, consultările derulate în vederea elaborării prezentei prepuneri, precum și măsurile de implementare, respectiv modificările instituționale pe care le presupune aplicarea noului act normativ.
Amintim, de asemenea, opinia Curții Constituționale exprimată în Decizia nr.682/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.743 din 11 iulie 2012, potrivit căreia Jurisprudența și documentele examinate relevă instabilitatea legislației românești în materie electorală, în contradicție cu principiile statului de drept, existența unor deficiențe ale sistemului electoral actual, necesitatea modificării legislației electorale și faptul că aceasta trebuie să aibă o solidă fundamentare, respectiv să se concretizeze într-un act complex un cod electoral, precum și faptul că modificarea trebuie să respecte principiul securității juridice[ ].
Curtea constată în acest sens că dispozițiile art.6 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată, cu modificările ulterioare, instituie obligația fundamentării actelor normative. [ ].
Lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuție determină încălcarea prevederilor din Constituție cuprinse în art.1 alin. (5) [ ]. Curtea a constatat și a subliniat în repetate rânduri necesitatea fundamentării actului de legiferare, precum și a realizării unui demers legislativ complex în materie electorală.
5. Semnalăm că în prezenta propunere legislativă nu sunt actualizate denumirile instituțiilor la care se face referire. Menționăm, cu titlul de exemplu, Ministerul Administrației și Internelor, a cărui denumire actuală este Ministerul Afacerilor Interne.
6. La art.1, din considerente de redactare, textul trebuie să folosească sintagma Camera Deputaților și Senat, nu Camera Deputaților și a Senatului.
Analizând soluția propusă, semnalăm faptul că, prin reglementarea exercitării dreptului de vot prin corespondență doar pentru cetățenii cu domiciliul sau reședința în străinătate și excluderea cetățenilor români cu domiciliul în țară, se creează premisele unor vicii de neconstituționalitate, încălcându-se prevederile art.16 din Constituție, deoarece toți cetățenii, indiferent de domiciliu, se pot afla, în ziua alegerilor, în imposibilitatea de a ajunge la secția de votare.
De altfel, această observație este cuprinsă și în punctul de vedere negativ al Guvernului, referitor la propunerea legislativă respinsă de Senat, menționată mai sus.
7. La art.2, recomandăm reformularea alin.(2) și (3) și definirea noțiunilor de domiciliu și de reședință prin trimitere la dispozițiile art.87 și art.88 din Codul Civil.
De asemenea, sugerăm ca normele preconizate la aceste două alineate să constituie un articol distinct, care să cuprindă definirea termenilor cu care operează legea. Avem în vedere faptul că în cuprinsul propunerii legislative sunt utilizați și alți termeni, fără ca aceștia să fie explicitați, cum ar fi: circumscripții consulare la care alegătorii români sunt arondați; registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate; atestat pentru exercitarea prin corespondență a dreptului de vot, chiar dacă unele dintre noțiuni sunt cunoscute și definite în domeniul relațiilor internaționale.
8. La art.3 alin.(1), recomandăm eliminarea cuvântului personal, deoarece și votul prin corespondență se exercită tot personal, nu prin reprezentant.
La alin.(2), pentru unitate terminologică cu prevederile art.2 alin.(1), care au în vedere, pentru exercitarea votului prin corespondență, misiunile diplomatice și oficiile consulare din circumscripțiile consulare la care alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate sunt arondați, se impune, completarea corespunzătoare a textului
De asemenea, din redactarea proiectului nu rezultă cu suficientă claritate dacă alegătorul care dorește să voteze prin corespondență trebuie să transmită misiunii diplomatice atât comunicarea prevăzută la art.3 alin.(2), prin care își exprimă voința să voteze prin corespondență, cât și cererea prevăzută la art.5 alin.(2), privind înregistrarea în respectivul Registru ori este suficientă doar transmiterea acestei din urmă cereri. Este necesară corelarea normelor.
Totodată, din coroborarea acestui text cu norma prevăzută la art.5 alin.(2) rezultă că alegătorul este nevoit să opteze pentru modalitatea de exercitare a votului prin corespondență înainte de a cunoaște care sunt toți candidații, data limită pentru depunerea candidaturilor, așa cum a fost stabilită prin prezenta propunere legislativă, fiind aceeași cu data limită până la care cererea de înscriere în Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate care votează prin corespondență, trebuie să ajungă la misiunea diplomatică sau oficiul consular, respectiv cel puțin 60 de zile înaintea datei alegerilor. Mai mult decât atât, cetățenii sunt obligați să opteze pentru modalitatea de exercitare a votului anterior începerii campaniei electorale, perioadă în care candidații își pot face cunoscută oferta electorală, iar cetățenii își pot contura opțiunea de vot și, în primul rând, opțiunea de a-și exercita sau nu dreptul la vot. În consecință, se impune reanalizarea normei.
La alin.(3) al art.2, se impune, de asemenea, reanalizarea textului. Astfel, textul nu se corelează cu art.7 alin.(1), care prevede un termen de cel puțin 45 de zile înaintea alegerilor pentru actualizarea datelor din Registru. De asemenea, nu este clar dacă anunțul în scris prevăzut de acest text reprezintă, totodată, și cerere de radiere din Registru, potrivit art.7 alin.(3).
Textul nu se corelează nici cu art.18 alin.(4), care prevede că expedierea plicurilor prin poștă se face astfel încât să ajungă la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare cel târziu în ziua anterioară votării, fiind posibil să se voteze în mod valabil și prin expedierea plicului ulterior anunțului făcut potrivit art.2 alin.(3), dacă plicul ajunge la destinație în termenul cerut de art.18 alin.(4).
De asemenea, din modul de redactare al acestui alineat se înțelege că alegătorul care renunță la exercitarea votului prin corespondență poate vota la secția de votare introducând în urnă buletinul de vot primit prin poștă, fapt ce nu ar putea fi acceptat, deoarece ar însemna că alegătorii votează după reguli diferite în situații identice.
Prin urmare, recomandăm reanalizarea soluției propuse pentru alin.(3) al art.3 și corelarea acesteia cu celelalte dispoziții ale proiectului.
9. Referitor la norma propusă pentru art.4 alin.(1), privind înființarea unui registru electoral al alegătorilor cu domiciliul sau reședința în străinătate care votează prin corespondență, precizăm că, potrivit Legii nr.35/2008, cu modificările și completările ulterioare, există un singur registru care cuprinde toți cetățenii români, indiferent de domiciliul sau reședința acestora, iar o evidență paralelă ar putea îngreuna procesul de vot, înlesnind fraudele, cu atât mai mult cu cât opțiunea votului prin corespondență se poate schimba prin prezentarea la secția de votare, potrivit art.3 alin.(3) din proiect. Nu sunt de neglijat nici dificultățile care pot apărea în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care ar putea avea ca efect restrângerea exercițiului acestui drept. Pe cale de consecință, sugerăm reanalizarea soluției propuse.
Precizăm că observația este valabilă în cazul în care Legea nr.35/2008 ar rămâne în vigoare. Avem în vedere faptul că, prin adresa nr.B263/27.05.2015, Secretarul General al Senatului a transmis Consiliului Legislativ o propunere legislativă privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, care se află în curs de avizare, prin care se abrogă Legea nr.35/2008. În această situație, soluțiile legislative din proiect trebuie corelate cu cele din propunerea legislativă amintită.
10. La art.5 alin.(1), din text nu rezultă care este modalitatea prin care alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate iau la cunoștință la care anume circumscripție consulară sunt arondați pentru a adresa cererea de înregistrare în Registrul alegătorilor.
La alin.(2), precizăm că norma nu este suficient de accesibilă prin impunerea condiției ca cererea de înregistrare să ajungă la misiunea diplomatică sau oficiul consular până cel mai târziu cu 60 de zile înaintea datei scrutinului, deoarece ajungerea corespondenței la destinație este un fapt care nu depinde în totalitate de voința cetățeanului. Recomandăm reanalizarea normei prin stabilirea unei date limită de depunere la poștă a cererii.
La alin.(3) teza a II-a, trebuie precizat dacă cererea de înregistrare adresată unei alte misiuni diplomatice sau oficiu consular decât cele prevăzute la alin.(1), cu respectarea datei limită prevăzută de alin.(2), este considerată a fi făcută în termen chiar dacă, în urma redirecționării către autoritatea competentă, ajunge la destinație după această dată.
11. La art.7 alin.(1), semnalăm că art.6 alin.(3) prevede tot un termen limită de minim 45 de zile înaintea alegerilor pentru transmiterea notificărilor referitoare la modificarea datelor cuprinse în cererea de înregistrare, astfel încât pot apărea dificultăți practice de respectare a termenului stabilit pentru actualizarea datelor.
La alin.(3), deoarece prin prezenta propunere legislativă se dispune constituirea Registrului alegătorilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate care votează prin corespondență, sintagma și în alte cazuri prevăzute de lege trebuie reformulată, prin precizarea în mod expres a acestor cazuri.
12. La art.8, pentru corectitudinea exprimării, sintagma actualizat care votează prin corespondență trebuie înlocuită cu expresia care votează prin corespondență, actualizat.
13. La art.9 alin. (2) tezele 2, 3 și 4, trebuie să se prevadă termenele în care Ministerul Afacerilor Externe, Biroul Electoral Central și Autoritatea Electorală Permanentă transmit listele cuprinzând cetățenii români care votează prin corespondență.
14. La art.10 alin.(1), nu este clar cum anume certifică atestatul pentru exercitarea prin corespondență a dreptului de vot faptul că cel care a exprimat votul prin corespondență este una și aceeași persoană cu alegătorul român pentru care a fost emis atestatul.
La alin.(2), precizăm că libera exprimare a votului și secretul votului sunt drepturi ale cetățenilor a căror respectare trebuie garantată de stat, potrivit art.1 alin.(3) din Constituție. Or, prevederea unei obligații de completare a unei declarații de către cetățenii care votează prin corespondență, din care să reiasă că nu li s-a încălcat dreptul fundamental la vot, declarație care creează astfel o prezumție de respectare a dreptului de vot al acestora, nu poate degreva statul de obligația constituțională de a garanta acest drept, ceea ce presupune, în primul rând, stabilirea unui cadru normativ care să prevadă modalități concrete prin care se asigură respectarea dreptului. Opinăm că prin această prevedere, dublată de lipsa din cuprinsul proiectului a unor soluții care să asigure libera exprimare a votului și secretul votului, se creează premisele existenței unor vicii de neconstituționalitate sub aspectul încălcării prevederilor art.1 alin.(3), art.2 alin.(1), art.62 alin.(1) și art.81 alin.(1) din Legea fundamentală. Prin urmare, se impune eliminarea alin.(2).
15. La art.11, deoarece alin.(1) al art.16, la care se face trimitere, este structurat doar în lit.a) - h), expresia lit.a) - h) trebuie eliminată, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
16. Deși Autoritatea Electorală Permanentă este, potrivit art.4 alin. (3), deținătorul bazei create prin Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate, potrivit art.12 alin.(2), transmiterea datelor către Compania Națională Imprimeria Națională S.A. în vederea personalizării atestatului se face de cel care a constituit această bază, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, astfel că nu rezultă cine are calitatea de operator și de împuternicit cu prelucrarea datelor potrivit Legii nr.677/2001, cu modificările și completările ulterioare.
17. La art.13 alin.(1), pentru rigoarea normei, textul ar trebui să prevadă că atestatul are (nu va avea) valabilitate numai pentru exercitarea votului prin corespondență de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pentru alegerile care se organizează la o anumită dată.
18. La art.14 alin.(2), pentru corectitudinea redactării, textul din final va fi reformulat, astfel: de îndată ce este primită o astfel de sesizare.
19. La art.15 alin.(1), opinăm că soluția potrivit căreia forma și conținutul buletinului de vot utilizat pentru exercitarea votului prin corespondență vor fi identice cu forma și conținutul buletinului de vot utilizat în cazul votului exercitat prin prezentare la urne, creează riscul înlesnirii posibilităților de fraudare prin introducerea în secțiile votare a unor buletine de vot neexpediate prin poștă în vederea exercitării votului prin corespondență. Recomandăm reanalizarea soluției legislative.
La alin.(2), semnalăm că din reglementarea propusă nu rezultă care este modalitatea de aducere la cunoștință publică a datei prezentării machetei buletinului de vot, astfel încât categoriile de persoane prevăzute la alin.(3) să-și poată exercita dreptul prevăzut de aceeași normă de a participa la această prezentare.
20. La art.18 alin.(3), din considerente de redactare, expresia plicul interior sigilat de la alin.(2) va fi înlocuită cu sintagma plicul interior sigilat prevăzut la alin.(2).
Totodată, semnalăm că teza întâi a alin.(4) reia unele dintre procedurile privind expedierea plicului care conține opțiunea de vot a alegătorului, astfel încât, pentru concizia reglementării, propunem eliminarea acesteia și reformularea finalului alin.(3), astfel: ... se introduc în plicul exterior, care este închis și expediat prin poștă de alegător, pe adresa misiunii diplomatice sau a oficiului consular. În aceste condiții, alin. (4) va debuta cu sintagma Persoanele care și-au exprimat opțiunea de a vota prin corespondență ....
La alin. (5), pentru un plus de claritate în exprimare, sugerăm ca sintagma nu vor fi luate în considerare la numărare finală a voturilor, se vor trimite la Biroul Electoral ... să fie redată sub forma nu vor fi luate în considerare la numărarea finală a voturilor. Acestea se vor trimite la Biroul Electoral ....
În același context, pentru a înlătura orice suspiciune legată de plicurile sosite după termenul prevăzut de alin.(4), considerăm că se impune ca norma să precizeze că plicurile trebuie trimise și păstrate nedesfăcute.
În plus, este necesară reformularea părții finale a textului, întrucât din utilizarea expresiei celelalte documente ale acestuia nu rezultă care anume documente sunt avute în vedere.
21. La art.19 alin.(1), pentru unitate terminologică, textul trebuie să se refere la organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
Totodată, pentru sistematizarea reglementării, apreciem că prevederile alin.(4) și (5), referitoare la valabilitatea buletinelor de vot, ar trebui să se regăsească în cuprinsul art.21, având în vedere că alin.(5) al acestui din urmă articol se referă numai la buletinele de vot pentru care se utilizează autocolantul cu mențiunea VOTAT.
22. La art.20 alin.(1), pentru rigoarea exprimării, sintagma în cazul organizării celui de-al doilea tur de scrutin va fi înlocuită cu expresia în cazul organizării celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României.
Totodată, din considerente de redactare, expresia de la art.19 alin.(1) trebuie redată sub forma prevăzute la art.19 alin.(1). Observația este valabilă și pentru art.21 alin.(1), în cuprinsul căruia textul va face referire la plicurile prevăzute la art.19 alin.(1) lit.f).
23. La art.24, pentru respectarea stilului normativ, textul va debuta cu sintagma Dispozițiile prezentei legi.
De asemenea, pentru corectitudinea informației juridice, finalul textului trebuie reformulat, astfel: Legii nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare.
24. Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, intervențiile asupra actelor normative prevăzute la art.25 lit.a), b) și c) trebuie să constituie articole distincte. Pe cale de consecință, actuala parte introductivă a art.25 trebuie eliminată, iar actualele art.26-28 vor fi renumerotate.
În ceea ce privește modificarea și completarea Legii nr.35/2008, propusă la art.25 lit.a), aceasta poate rămâne fără obiect, având în vedere că prin propunerea legislativă privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, Legea nr.35/2008 se abrogă.
Sub rezerva celor de mai sus, la actuala parte introductivă a art.25 lit.a), expresia Monitorul Oficial trebuie înlocuită cu sintagma Monitorul Oficial al României, iar expresia se modifică și va avea următorul cuprins: trebuie înlocuită cu sintagma se modifică și se completează după cum urmează:. Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru părțile introductive ale actualelor lit.b) și c) ale art.25 (care vor deveni art.26 și 27).
De asemenea, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, la pct.5 al actualului art.25 lit.a), partea dispozitivă ar trebui reformulată, astfel:
5. După alineatul (15) al articolului 45 se introduce un nou alineat, alin.(151), cu următorul cuprins:.
Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru pct.4 al actualului art.25 lit.b), precum și pentru pct.4 al actualului art.25 lit.c).
Referitor la textul propus, precizăm că cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, nu sunt cuprinși în listele electorale permanente și nu sunt arondați unei secții de votare, putând vota la oricare secție de votare din țara în care își au domiciliul sau reședința. Prin urmare, norma trebuie reanalizată.
Observația este valabilă și pentru art.25 lit.b) pct.4 precum și pentru art.25 lit.c) pct.4, cu precizarea că, în cazul alegerilor pentru Președintele României, sau Parlamentul European, se poate vota în orice țară, la orice secție de votare.
25. La actualul art.25 lit.b), semnalăm că intervențiile legislative propuse nu au în vedere faptul că Legea nr.370/2004 a fost republicată, cu renumerotarea articolelor, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 12 septembrie 2011.
Pe cale de consecință, la partea introductivă a normei, expresia publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.887 din 29 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins trebuie înlocuită cu sintagma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare.
În plus, este necesară reformularea corespunzătoare a textelor de modificare și completare, prin indicarea corectă a elementelor structurale avute în vedere de intervențiile legislative, în funcție de renumerotarea articolelor, ca urmare a republicării.
La partea dispozitivă a pct.5 al actualului art.25 lit.b), potrivit normelor de tehnică legislativă, textul va debuta cu expresia Alineatul (1) al articolului 28.
26. La actualul art.25 lit.c), semnalăm că intervențiile legislative propuse nu au în vedere faptul că Legea nr.33/2007 a fost republicată, cu renumerotarea articolelor, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.627 din 31 august 2012.
Pentru acest motiv, la partea introductivă a normei, expresia publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.28 din 16 ianuarie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins trebuie înlocuită cu sintagma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.627 din 31 august 2012, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează:.
Totodată, este necesară reformularea corespunzătoare a textelor de modificare, prin indicarea corectă a elementelor structurale avute în vedere de intervențiile legislative, ținând seama de renumerotarea articolelor, operată în cursul republicării.
Tot la actualul art.25 lit.c), deoarece prin pct.1 și 2 se propune modificarea unor alineate ale aceluiași articol, este necesară comasarea acestora într-un singur punct, cu următoarea parte dispozitivă:
1. Alineatele (2) și (7) ale articolului ... vor avea următorul cuprins:.
Pe cale de consecință, este necesară renumerotarea punctelor prin care se aduc intervenții asupra Legii nr.33/2007.
27. La actualul art.26, pentru acuratețea exprimării, norma de la alin.(2) se va referi la persoanele din cadrul instituțiilor prevăzute la alin.(1).
28. La actualul art.27, semnalăm că respectivul Registru cuprinde numai alegătorii români cu domiciliul în străinătate, în timp ce normele din prezenta propunere care reglementează instituirea acestui Registru au în vedere și românii cu reședința în străinătate.
29. La actualul art.28, pentru precizia normei, este necesar ca textul să prevadă intrarea în vigoare a legii la 30 de zile de la publicare, deoarece în actuala redactare este prevăzut un interval de timp, și nu o dată certă la care legea intră în vigoare.
PREȘEDINTE
dr. Dragoș ILIESCU
București
Nr.